Baloții de paie în istoria construcțiilor

Veți fi surprinși să aflați că baloții de paie sunt folosiți în construcții de multă vreme, pe toate meridianele globului

Cum și de unde a începutNoi construim prezentul

Cum și de unde a început

Arhitectura cu baloți de paie a apărut în Nebraska (SUA), la finalul sec. XIX, ca soluție pentru o zonă de stepă în care nu exista lemn. O biserică și cateva case din baloți de paie ridicate înainte de 1930 sunt funcționale și azi, demonstrând durabilitatea acestui material. Din anii ‘80, interesul pentru construcţiile din materiale naturale, ecologice şi sustenabile a crescut și tot mai mulţi arhitecţi şi constructori, din toate colţurile lumii, si-au îndreptat atenția către baloţii de paie, recunoscându-le avantajele. În prezent, construcţii din baloţi de paie pot fi găsite şi în oraşe precum New York, Amsterdam, Montreal sau Bath, fiind vorba nu doar de case particulare, ci şi de magazine, şcoli, secţii de poliţie, clinici, sau hoteluri.

Nu există un numar exact al tuturor caselor din baloţi de paie din lume, dar se estimează că pot ajunge la circa 20.000. Cele mai multe case din baloţi de paie se găsesc în SUA. Și la nivelul Europei, domeniul este în plină expansiune, numărul construcțiilor din baloți fiind de ordinul miilor, fiind vorba atât de proiecte rezidențiale, cât și de clădiri publice (școli, grădinițe, hoteluri). În același timp, multe țări investesc în cercetarea și omologarea acestui sistem constructiv: SUA (Geiger Research Institute of Sustainable Building), Franța (Réseau Français de la Construction Paille), Germania (Fachverband Strohballenbau Deutschland) sau Marea Britanie (Bath University) sunt doar câteva exemple.

Prin oferirea unui produs standardizat, durabil și fiabil, ne dorim să facem accesibile construcțiile din materiale naturale și ecologice unui public cât mai larg.

Noi construim prezentul

Oportunitatea de dezvoltare a construcțiilor din baloți de paie este creată în primul rând de accentul tot mai mare care se pune la nivelul politicilor Uniunii Europene asupra protecției mediului. Directiva CE 31/2010 subliniază faptul că la nivelul întregii Uniuni Europene, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul total de energie și stabilește drept condiții obligatorii pentru statele membre următoarele: ‘până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero; și după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (Articolul 9)’. Paiele şi pământul au o istorie lungă în arhitectura tradiţională din România, însă tehnicile de construcţie care le implică nu au variat foarte mult pe parcursul timpului. Boom-urile imobiliare din perioada post 1989 au fost marcate de abandonarea materialelor și tehnicilor tradiționale în favoarea blocurilor din BCA, izolate cu polistiren și finisate cu vopsele toxice. În România, casele din baloți de paie au apărut abia în 2010, în prezent numărul lor fiind în jur de 30-40, toate apaținând unor persoane fizice.